Protect//ghid // securitate cibernetică
Frauda cu factura modificată: cum pleacă banii fără să observe nimeni
Atacatorul intră în căsuța de email, așteaptă o factură reală și schimbă doar contul bancar. Cum funcționează, ce verifici la tine și ce faci în primele ore.
Actualizat: 15.11.2026 · ~6 min de citit
În raportul anual pe 2025, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) descrie cazul unei companii industriale cu 375 de angajați la care atacatorii au preluat două adrese de email: cea generală și cea a departamentului de achiziții. Au configurat redirecționări ale mesajelor și au modificat documente direct în conversațiile purtate pe email. Rezultatul au fost transferuri bancare neautorizate de 20.148 de euro, făcute chiar de firmă, către conturile atacatorilor. Cazul apare în raportul DNSC (pagina 13) și a fost relatat de StartupCafe în august 2026.
Raportul nu intră în detaliile fiecărui transfer, dar mecanismul e cel obișnuit în astfel de fraude. Atacatorul ia un document real dintr-o conversație cu un partener cunoscut și schimbă un singur detaliu, de obicei IBAN-ul. În mesaj nu e niciun link de apăsat și nimic care să pară suspect.
Cum ajunge atacatorul în căsuța de email
Cel mai des, cu parola. O pagină falsă care imită ecranul de login Microsoft 365 sau Google, o parolă folosită și pe alt site care a fost spart, ori un program de tip infostealer care copiază parolele salvate în browser. În cazul de mai sus, DNSC a găsit pe sistemele firmei numeroase programe de acest tip. Raportul mai notează că, în 2025, incidentele cu conturi compromise au crescut de peste patru ori față de 2024, iar printre cauze enumeră reutilizarea parolelor și lipsa sau configurarea greșită a autentificării multifactor.
Ce face după ce intră
Nu trimite nimic imediat. Citește corespondența câteva zile sau săptămâni și află cine plătește pe cine, ce sume și la ce termene. Apoi creează o regulă care trimite spre o adresă externă mesajele cu „factură”, „plată” sau „IBAN”, ori le mută într-un dosar pe care nu-l deschide nimeni, cum ar fi Arhivă sau Elemente șterse. Așa vede răspunsurile înaintea ta.
Când vine o plată mare, pune în conversație factura reală cu un singur rând schimbat sau un mesaj „de la contabilitate” care anunță că firma și-a mutat contul la altă bancă. Uneori scrie de pe adresa compromisă, alteori de pe un domeniu aproape identic cu al furnizorului, cu o literă în plus sau în minus.
Cât de repede pleacă banii
La conferința Orange Business din 21 septembrie 2026, patronul unei firme de transport a povestit că i-au fost luați peste 100.000 de euro în aproximativ 30 de minute, prin 11 transferuri, în timp ce telefoanele firmei erau inundate de apeluri ca să nu mai poată comunica. Articolul Mobilissimo nu spune cum au intrat atacatorii, deci nu e neapărat o fraudă cu factură. Arată însă cât de puțin timp rămâne după ce banii au plecat.
Ce verifici la tine în firmă
- MFA pe toate conturile de email, inclusiv pe adresele comune (office@, contabilitate@) și pe contul de administrator. Un singur cont fără MFA e suficient pentru atac;
- regulile din fiecare căsuță: în Outlook, la Setări, Email, Reguli. O regulă pe care n-a creat-o nimeni și care trimite mesaje în afară sau le șterge e semn clar de compromitere;
- redirecționarea automată către adrese externe. În Microsoft 365, administratorul o poate bloca pentru toată firma și o poate permite doar unde chiar e nevoie;
- jurnalul de autentificări: logări din țări în care nu ai pe nimeni sau la ore la care nu lucrează nimeni;
- cine poate modifica datele bancare ale furnizorilor în programul de contabilitate sau în ERP și dacă rămâne o urmă a modificării.
Regula pentru orice IBAN nou
Schimbarea contului bancar al unui furnizor se confirmă telefonic, la un număr pe care îl ai deja în contract sau în agenda firmei, nu la cel din emailul care anunță schimbarea. Durează două minute. Regula se aplică și furnizorului cu care lucrezi de zece ani, și facturii de 3.000 de lei, și mesajului marcat „urgent”. Graba e chiar instrumentul atacatorului.
Mai ajută: plățile peste un anumit prag aprobate de două persoane, o listă cu IBAN-urile confirmate ale furnizorilor principali și, după exemplul firmei de transport, un telefon folosit doar pentru aplicația bancară.
Ce faci în primele ore
- Întâi suni la bancă și ceri blocarea sau rechemarea transferului. Fiecare oră contează, pentru că atacatorii mută banii mai departe repede.
- Schimbi parola contului compromis, închizi toate sesiunile active, ștergi regulile suspecte și activezi MFA dacă lipsea.
- Anunți partenerii cu care ai corespondat recent. E posibil ca atacatorul să le fi trimis și lor facturi false de pe adresa ta.
- Depui plângere la poliție, cu emailurile, extrasele și ora fiecărui transfer.
- Raportezi incidentul la DNSC, la numărul 1911. Potrivit raportului, linia a primit peste 4.300 de apeluri în 2025.
Nu ștergi căsuța și nu reinstalezi calculatoarele înainte de a salva dovezile. Jurnalele de autentificare, regulile și antetele mesajelor sunt exact ce îți vor cere banca și poliția.
MFA, blocarea redirecționărilor externe și verificarea periodică a regulilor din căsuțele de email se fac de obicei ca parte din administrarea IT a firmei. Dacă vrei o imagine mai largă asupra riscurilor din firmă, pe pagina securitate cibernetică pentru IMM-uri găsești cum arată o evaluare.
Întrebări frecvente
Ce ne întreabă firmele
Banca îmi dă banii înapoi dacă am plătit în IBAN-ul greșit?
Nu e garantat. Plata a fost autorizată de firma ta, așa că banca nu are obligația să o ramburseze. Dacă suni în primele ore, banca poate cere rechemarea fondurilor de la banca destinatarului, iar reușita depinde de cât din sumă mai e în contul acela.
Antivirusul nu ne apără de așa ceva?
Doar parțial. Antivirusul poate opri un program care fură parolele de pe un calculator, dar nu împiedică logarea cu o parolă deja furată. Iar emailul cu factura modificată nu conține nimic periculos de detectat. Autentificarea multifactor (MFA) și verificarea telefonică a IBAN-ului acoperă tocmai partea asta.
Avem MFA cu cod prin SMS. E de ajuns?
E mult mai bine decât deloc. O aplicație de autentificare sau o cheie fizică e mai sigură, pentru că unele pagini false de login cer și codul primit și îl folosesc pe loc. Contează mai ales ca MFA să fie activ pe toate conturile, inclusiv pe adresele comune de tip office@ sau contabilitate@.
Cum îmi dau seama că emailul firmei e deja compromis?
Semnele obișnuite: reguli de redirecționare pe care nu le-a creat nimeni, mesaje în dosarul Trimise pe care nu le-ai scris, răspunsuri care lipsesc, logări din țări în care nu ai angajați și parteneri care te întreabă de un cont bancar nou anunțat de tine.
Știi cine are acces la emailul firmei?
Dacă nu ești sigur cum stau MFA-ul, regulile de redirecționare și jurnalele de autentificare din Microsoft 365 sau Google Workspace, scrie-ne.