Protect//ghid // securitate cibernetică
De ce cabinetele de contabilitate sunt ținta preferată a atacurilor prin email
DNSC a trimis în 2025 aproape 1.800 de avertizări firmelor de servicii contabile. Ce caută atacatorii la un cabinet, cum arată mesajele și ce poate face un birou de 3–15 oameni.
Actualizat: 15.11.2026 · ~7 min de citit
În raportul anual pe 2025, publicat în august 2026, DNSC scrie că a observat o intensificare a atacurilor care au vizat „în mod specific firmele și angajații din domeniul serviciilor de contabilitate”, prin emailuri de phishing. Directoratul a trimis 1.799 de informări către companii de servicii contabile, cu recomandări și măsuri tehnice. Același raport arată că atacurile ransomware au crescut cu peste 153% față de 2024, inclusiv în sectorul financiar-contabil, iar compromiterile de conturi au urcat de la 248 la 1.125 de incidente. Cifrele vin din raportul DNSC, prezentat de StartupCafe pe 14.08.2026.
De ce tocmai contabilii
Un cabinet de contabilitate e, din punctul de vedere al unui atacator, o singură ușă către zeci de firme. Prin calculatoarele biroului trec datele financiare ale tuturor clienților, statele de plată cu CNP-urile angajaților lor, extrasele bancare și, mai ales, accesul în SPV, pe baza certificatelor digitale și a împuternicirilor.
La asta se adaugă felul în care se lucrează. Contabilii primesc zilnic atașamente de la oameni pe care îi cunosc doar după nume: facturi, extrase, arhive cu documente scanate. A deschide un fișier primit de la un client e chiar fișa postului. Termenele sunt fixe, iar în zilele dinaintea datei de 25 se lucrează în grabă, exact când un mesaj cu „urgent” are cele mai mari șanse să treacă de atenția cuiva.
Ultimul motiv ține de încredere. Un email trimis dintr-o căsuță compromisă a cabinetului ajunge la clienți care nu au niciun motiv să se îndoiască de el.
Cum arată un email capcană
Raportul DNSC descrie mesaje redactate corect în limba română, care copiază aspectul unor firme sau instituții reale, și domenii alese să semene cu cele legitime. Unul dintre cazurile din raport e al unei firme de instalații electrice: un angajat a deschis atașamentul unui email care părea trimis de un membru CECCAR, iar calculatorul a fost criptat. S-a cerut o răscumpărare de 12.000 de lei, apoi de 15.000. Firma nu a plătit și și-a refăcut sistemul dintr-un backup făcut cu aproximativ două luni înainte, deci a scăpat de răscumpărare, dar nu și de cele două luni de lucru lipsă.
Exemplul de mai jos e compus după tiparele descrise de DNSC. Nu e un mesaj real, dar seamănă cu ce ajunge în căsuțele cabinetelor în preajma termenelor:
- expeditorul pare un client cunoscut sau „ANAF – Spațiul Privat Virtual”, cu o adresă în care diferă o literă;
- subiectul e ceva de felul „Documente octombrie – vă rog înainte de depunere” sau „Notificare: declarație respinsă”;
- atașamentul e o arhivă .zip, un fișier .html sau un document care cere „activarea conținutului”;
- sau, în locul atașamentului, un link către un „document partajat”, care deschide o pagină identică cu cea de autentificare Microsoft 365.
Varianta cu pagina falsă de autentificare e cea mai periculoasă, pentru că nu lasă nimic pe calculator. Atacatorul primește parola, intră în căsuța de email, adaugă o regulă care îi trimite o copie a fiecărui mesaj și așteaptă. După câteva săptămâni știe cine plătește ce și când, și poate trimite o factură cu un IBAN schimbat dintr-o conversație reală.
Ce verifici la tine în birou
- Toate conturile de email au autentificare în doi pași, inclusiv adresa comună de tip office@ și contul colegei care lucrează doar două zile pe săptămână.
- Nimeni nu lucrează zilnic cu un cont de administrator pe Windows sau în Microsoft 365. Contul de administrator există separat și e folosit doar pentru setări.
- Parolele nu sunt comune. Fiecare om are contul lui, ca la plecarea cuiva să poată fi închis doar acela.
- Certificatele digitale sunt pe numele persoanelor care le folosesc, tokenurile se scot din calculator la finalul lucrului, iar PIN-ul nu e scris pe un bilet lipit pe monitor și nu circulă pe WhatsApp.
- Stațiile primesc actualizări de securitate. Windows 10 a ieșit din suport în octombrie 2025, iar pentru firme actualizările mai vin doar prin programul plătit ESU, așa că un calculator rămas pe el, fără ESU, e o problemă reală.
- Există un backup al bazei de date de contabilitate, al dosarelor clienților și al emailului, cu o copie pe care un ransomware n-o poate atinge, și a fost restaurat de probă în ultimele trei luni.
- Schimbarea unui IBAN, a unei adrese de plată sau orice cerere neobișnuită se confirmă telefonic, la un număr pe care îl aveați deja, nu la cel din email.
Nicio măsură de aici nu cere un buget mare. Pentru un birou de 3–15 oameni, cele mai multe se fac în câteva zile, de multe ori cu licențele Microsoft 365 pe care cabinetul le plătește deja.
Ce se face concret
Primul pas e un inventar: cine are ce cont, unde stau datele, ce certificate există și când expiră, ce calculatoare sunt în birou și ce versiune de Windows rulează. Apoi se activează autentificarea în doi pași pentru toată lumea și se blochează redirecționarea automată a emailurilor către adrese externe. Urmează conturile de administrator separate, filtrarea atașamentelor periculoase și alertele la autentificări neobișnuite.
Backup-ul se configurează după regula 3-2-1, cu o copie imutabilă, și se testează printr-o restaurare reală. Ultima parte ține de oameni: o jumătate de oră pe trimestru în care colegii văd exemple recente de mesaje capcană și știu exact pe cine sună când au dubii. Un angajat care raportează repede un click greșit valorează mai mult decât orice filtru.
Ce înseamnă pentru clienții cabinetului
Un incident la contabil nu rămâne la contabil. Datele clienților și ale angajaților lor pot ajunge la atacatori, iar dacă e vorba de date personale intră în joc obligațiile de notificare din GDPR, cu termenul de 72 de ore pentru anunțarea ANSPDCP. Clienții pot primi facturi false de la o adresă pe care o știu de ani de zile. Iar dacă documentele unei luni se pierd chiar înainte de termen, depunerile întârzie.
Tot mai multe firme mari, mai ales cele vizate de NIS2, își verifică furnizorii, iar cabinetele care lucrează în sistemele clientului intră în această verificare. Ce întrebări pot primi găsești în ghidul despre furnizorii firmelor vizate de NIS2.
Pentru birourile mici, configurarea Microsoft 365, a conturilor, a stațiilor și a backup-ului se face de obicei ca parte din administrarea IT. Pentru politici, instruire și evaluarea riscurilor, detalii pe pagina de conformitate cibernetică.
Întrebări frecvente
Ce ne întreabă cabinetele
Un coleg a dat click pe un link și și-a introdus parola. Ce facem acum?
Schimbați parola contului de pe alt calculator sau de pe telefon, închideți toate sesiunile active și activați autentificarea în doi pași, dacă nu era activă. Verificați apoi regulile de redirecționare din căsuța de email: atacatorii adaugă des o regulă care trimite copii ale mesajelor la o adresă externă. Anunțați clienții dacă din contul respectiv au plecat mesaje suspecte. Incidentul se poate raporta la DNSC, la numărul 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro.
Avem antivirus pe toate calculatoarele. Nu e de ajuns?
Antivirusul oprește o parte din fișierele infectate, dar nu are ce face când cineva își introduce de bunăvoie parola pe o pagină falsă. Aici ajută autentificarea în doi pași, filtrarea emailurilor și obiceiul de a verifica pe alt canal orice cerere neobișnuită. Iar dacă totuși ceva trece, backup-ul decide cât pierdeți.
Putem folosi un singur certificat digital pentru tot cabinetul?
Nu e o idee bună. Certificatul calificat e emis pe numele unei persoane, iar cine îl folosește semnează în numele ei. Un token comun, ținut permanent într-un calculator la care lucrează mai mulți oameni, înseamnă că nu mai știți cine a depus ce și că un calculator compromis are acces la SPV. Fiecare persoană care depune are certificatul ei, iar tokenul se scoate din calculator când nu e folosit.
Lucrăm pe Microsoft 365. Nu sunt deja protejate conturile?
Microsoft 365 are opțiunile necesare, dar multe trebuie activate și verificate de cineva: autentificarea în doi pași pentru toți utilizatorii, blocarea redirecționării automate către adrese externe, alerte la autentificări neobișnuite, politici pentru atașamente. Un abonament activat și lăsat pe setările inițiale nu acoperă toate acestea.
Cât de des ar trebui testat backup-ul într-un cabinet mic?
O restaurare de probă o dată pe trimestru e un ritm realist: baza de date a programului de contabilitate, câteva dosare de clienți și o căsuță de email, restaurate pe un alt calculator. Testul arată dacă datele chiar se pot folosi și cât durează. Detalii în ghidul despre backup.
Câte conturi din cabinet au autentificare în doi pași?
Vrei să știi cum stă cabinetul la email, conturi, certificate și backup? Scrie-ne câteva rânduri.